BUJORII DIN ROMANIA (PAEONIA SP.)

A. BUJORII CULTIVATI

1. Bujorii de gradina (Paeonia officinalis, P. lactiflora)

Imagini:


Vezi imaginea mărităRădăcina şi aspectul general al bujorului de grădină
Vezi imaginea mărităFloarea la bujorul tipic şi floarea la bujorul bogat
Vezi imaginea mărităVarietăţi coloristice la bujorul de grădină

Vezi imaginea mărităBujorul în perioada înfloritului

Vezi imaginea mărităBujorul chinezesc (Paeonia lactiflora)

Explicatii:

Există mai multe subspecii şi varietăţi horticole de bujor, care se diferenţiază între ele în special prin culoarea florilor. La noi, cel mai des se cultivă forme ale Paeonia officinalis ssp. eufeminea. În grădini, pe lângă specia comună (Paeonia officinalis), mai apare şi Paeonia lactiflora, specie de origine chineză (bujor chinezesc), care se caracterizează printr-o înălţime mai mare (75-180 cm), prin foliole frunzelor cu aspect dinţat, şi printr-o ramificare abundentă care începe doar din partea superioară (mai multe despre bujorii de gradina).

B. BUJORII SALBATICI

1. Raspandirea bujorilor salbatici in Romania

Imagine:


Explicatii:

În flora spontană a României, apar ca rarităţi, elegantele plante aparţinătoare familiei Paeoniaceae, şi anume bujorii sălbatici (mai multe).

C. SPECII DE BUJORI SALBATICI CARE TRAIESC IN ROMANIA

1. Bujorul romanesc (Paeonia peregrina var. romanica)

Imagini:


Vezi imaginea mărită
Diferenţa dintre bujorul românesc şi bujorul de stepă
Bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica)
Vezi imaginea mărită
Floarea la bujorul românesc

Explicatii:

Bujorul românesc are frunzele sectate, însă foliolele, deşi divizate sunt destul de late. Floarea la bujorul românesc este mare, purpurie, cu stamine numeroase ,având filamentele roz şi anterele galbene (mai multe despre bujorul romanesc).

2.Bujorul de pădure (Paeonia peregrina var. typica)

Imagini:


Vezi imaginea mărită
Frunzele ternate specifice bujorului de pădure
Vezi imaginea mărită
Floarea la bujorul de pădure

Vezi imaginea mărită
Bujorul de pădure în timpul înfloritului
.

Explicatii:

Plantă ierboasă, perenă, dreaptă, decorativă, bujorul de pădure este o apariţie elegantă ce încântă privirea, chiar şi în afara perioadei înfloritului.
Din rădăcină, care prezintă doar câteva fibre tuberizate, se înalţă deasupra solului, o tulpină erectă, de 50-80 cm lungime, neramificată (mai multe despre bujorul de padure).

3. Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia)

Imagini:


Vezi imaginea mărită
Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia) – aspect genera
l
Vezi imaginea mărită
Diferenţa dintre bujorul românesc şi bujorul de stepă
Vezi imaginea mărită
Floarea la bujorul de stepă
.

Explicatii:

Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), este o plantă ierboasă, perenă, rară, ocrotită, specifică zonelor înierbate, calde, însorite din sud-vestul şi sud-estul României. Ca un fapt cu totul ieşit din comun, această frumoasă plantă apare şi în zona de silvostepă mai răcoroasă a Transilvaniei, într-un singur nucleu situat la Zau de Câmpie (jud. Mureş) [mai multe despre bujorul de stepa].

4. Bujorii de munte (Paeonia daurica si Paeonia mascula)

Imagini:


Vezi imaginea mărităSchema frunzei ternate la bujorul de munte
.
.
.
Vezi imaginea mărităBujorul de munte (Paeonia daurica) – aspect general
.
.
.
Vezi imaginea mărităFloarea la bujorul de munte (Paeonia daurica)
.
.
.
Vezi imaginea mărităPaeonia daurica cu flori roz
.
.
.

Vezi imaginea mărităFloarea la Paeonia mascula - se observă cu uşurinţă filamentele roz ale staminelor şi puful albicios de pe pistile

Explicatii:

Sub denumirea de bujor de munte, apar două specii aparţinătoare familiei Paeoniaceae. Ele mai sunt cunoscute şi sub denumirea populară de bujor de pădure, însă pentru a evita confuziile (sub această denumire este cunoscută şi specia Paeonia peregrina), am preferat numirea de “bujor de munte”. În limbajul popular, tot sub titulatura de bujor de munte, se întâlnesc şi alte specii, însă neînrudite (fac parte din alte familii botanice), ca Rhododendron kotschyi (smârdar) şi Trollius europaeus (bulbuci de munte), cea din urmă cu flori galbene (mai multe despre bujorii de munte).

5. Bujorul banatean (Paeonia officinalis var. banatica)

Imagine:


Explicatii:

Acest bujor, care aparţine, ca şi rudele sale (bujor de munte, bujor de pădure, etc.), familiei Paeonaceae, se caracterizează prin prezenţa unei rădăcini tuberizate, din care se dezvoltă o tulpină înaltă  de 30 – 60 cm, de obicei neramificată (mai multe despre bujorul banatean).

D. BUJORII CA PLANTE MEDICINALE

1. Radacinile si petalele bujorilor cultivati in fitoterapie

Imagini:


Explicatii:

În fitoterapie şi în homeopatie se întrebuinţează rădăcinile, petalele şi seminţele bujorului de grădină (Paeonia officinalis). De la celelalte specii cultivate se folosesc doar petalele (mai multe despre bujori ca plante medicinale).

BIOTIPURI, MORFOTIPURI, TIPURI (TIPOLOGII) CONSTITUTIONALE UMANNE

1. ASPECTUL FIZIC

Ca şi în cazul psihicului, aspectele fizice ale omului se întipăresc ca o îmbinare dinamică şi evolutivă a FONDULUI NATIV cu acela DOBÂNDIT. Cum nu există 2 oameni cu totul identici din punct de vedere psihologic, tot aşa nu există nici 2 persoane în totalitate “trase la indigo” din punct de vedere fizic. Astfel, unicitatea şi irepetabilitatea fiinţei umane, este reflectată şi în planul fizic (mai multe despre aspectul fizic).

2. MORFOTIPURI GENERALE

Imagini:


Vezi imaginea mărităClasificarea lui Sigaud
;

Vezi imaginea mărităTipuri fizionomice (Corman)
.

Vezi imaginea mărităEtajele fetei dupa Corman
.

Vezi imaginea mărităTipul constituţional stenic (dreapta) şi tipul constituţional astenic (stânga)
Vezi imaginea mărităMorfotipurile umane, după Nicola Pende
.

Explicatii:

Deşi nu se pot face legături constante şi certe între somatic şi psihic sau între somatic şi fiziologic, totuşi orientativ, tipul morfologic poate sugera sau completa starea unui individ şi predispoziţiile acestuia. De aceea, cunoaşterea morfotipurilor, prezintă valoare în psihologie, sociologie şi mai ales în practica terapeutică. A da un verdict (psihologic, medical, etc.) asupra unui om, luând drept criteriu doar tipul constituţional este o gravă eroare. Însă, în sens invers, a ignora cu desăvârşire morfotipul, înseamnă a trata un individ ca pe o maşină, recunoscându-i performanţele sau lipsa lor exclusiv din teste (mai multe despre morfotipurile generale).

3. MORFOTIPURI FEMININE

Imagini:


Vezi imaginea mărităTipul prepuberal (stânga), tipul matern (centru) şi modelul etalon (dreapta)
.
.
Vezi imaginea mărităSubtipurile venusian si ginoid din cadrul tipului matern
.
.

Vezi imaginea mărităRaportul dintre picioare şi trunchi la tipul mini matroană (stânga), la  o femeie obişnuită (centru)  şi la tipul tiroid (dreapta)
Vezi imaginea mărită
Talia tipului mini matroană (stânga) în raport cu media
.
.

Vezi imaginea mărită
Tipul android -
stânga si modelul
etalon
.
.

Explicatii:

Prima concluzie care se desprinde, este faptul că nu există un biotip feminin perfect, un stas al constituţiei ideale. Modelele impuse de reclame şi de societatea de consum, nu reprezintă  etalonul feminităţii, ci doar o faţetă a acesteia. Fiecare tip sau subtip, prezintă sensibilităţile şi riscurile ei, care trebuiesc identificate şi ţinute sub control (mai multe despre morfotipurile feminine).

MALTOZA

Imagine:


Explicatii:

Maltoza apare pe parcursul degradării amidonului (la plante) sau a glicogenului (la animale şi la om). Cantităţi mai mari de maltoză se acumulează în cariopse, în urma hidrolizei amidonului, fenomen ce are loc în timpul germinării boabelor de cereale (mai multe despre maltoza).

APA, HIDRATAREA SI REHIDRATAREA

1. APA IN ORGANISMUL OMULUI

Imagini:

Explicatii:


Fără apă nu se poate realiza formarea, difuzia, transformarea, transportul, activarea, dezactivarea, combinarea şi recombinarea atomilor, sarcinilor (ionilor) şi a moleculelor, care alcătuiesc substanţe mai mult sau mai puţin complexe. Cele mai importante reacţii biochimice (reacţiile de oxidoreducere, de hidratare, hidroliză, etc.) dar şi fizice (dizolvarea, procesele de membrană, presiunea, etc.) nu se pot desfăşura  fără apă (mai multe despre apa din organismul omului).

2. APA – CAT BEM, CE BEM, CUM BEM?

Ca şi în cazul unei alimentaţii echilibrate (în fond şi apa este un aliment), orice om care doreşte să ducă o viaţă sănătoasă, trebuie să caute răspunsuri cât mai adecvate la cele trei întrebări, şi anume la: cât, ce şi cum bem? (mai multe).

3. APA SIFONUL SI APA MINERALA IN DIETETICA

Sursele de apă, corespunzătoare hidratării corecte sunt singurele dietetice. Atunci când se recurge la apa potabilă de reţea (de robinet), aceasta trebuie fiartă, de preferinţă pe baia de apă.
Alimentele la care se adaugă apă necorespunzătoare, chiar dacă este potabilă, pot să-şi piardă în întregime valoarea dietetică (mai multe).


INTERSTITIAL

Imagine:


Explicatii:

Interstiţialul reprezintă spaţiul liber (virtual) sau plin (conţine substanţe de legătură) dintre celulele unui ţesut. Zona interstiţială constituie mediul extern al celulelor. Prin membrana celulară, între mediul intern al unei celule şi mediul extern, se realizează nutriţia celulară (mai multe despre interstitial).